sâmbătă, 9 februarie 2013

Gestul regal care a scandalizat Europa. Regina Maria şi amintirile iubirilor ei, adăpostite la Balcic


Cea mai controversată figură feminină a Casei Regale din România, Regina Maria, şi-a legat numele pe vecie de Dobrogea. Englezoaica veşnic îndrăgostită a scandalizat familiile regale prin aventurile ei, ca prinţesa Diana.

Locul de suflet al Reginei Maria era la Balcic, pe malul înalt al Mării Negre, într-un castel unde îşi stabilise reşedinţa.

Aici, în micuţa capelă Stella Maris pe care o construise la „Cuibul liniştit“, şi-a dorit Regina Maria ca inima ei să îşi găsească odihna veşnică, însă zbuciumul care i-a caracterizat viaţa sentimentală îi marchează şi posteritatea.

Trupul i-a fost înmormântat la Curtea de Argeş alături de Regele Ferdinand, dar inima a fost dusă - după cedarea Cadrilaterului din 1940 - la Bran, apoi la Muzeul Naţional de Istorie de la Bucureşti.

Prinţesa a ales o ţară barbară

Principesa Maria s-a născut la 29 octombrie 1875, la Eastwell Park - Anglia. A fost fiica Principelui Alfred al Mării Britanii şi Irlandei, principe de Saxa-Coburg-Gotha, duce de Edinburgh şi a marii ducese Maria Alexandrovna a Rusiei.

Maria era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii şi a ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Deşi fusese curtată de Winston Churchill şi de marele duce George al Rusiei, Principesa Maria s-a căsătorit, la 10 ianuarie 1893, cu Principele Ferdinand, nepotul domnitorului Carol I - regele unei „ţări barbare“. Nobila englezoaică a făcut în epocă o puternică impresie.
Casa Regală din România o descrie: „Inteligentă, de o extraordinară frumuseţe, plină de curaj şi de determinare, Regina Maria a fost cel mai eficace ambasador al României, în timpul şi după Primul Război Mondial. Rămâne legendară vizita Sa în Statele Unite ale Americii, în octombrie-decembrie 1926, când a fost întâmpinată peste tot de oficialităţi şi de mulţimi entuziaste.

În timpul Primului Război Mondial, a fost o prezenţă activă pe front, încurajând răniţii şi soldaţii, care au sfârşit prin a o numi «Mamă Regină». Regina Maria a fost scriitoare, pictoriţă talentată şi protectoare a artiştilor. A fost membră a Academiei de Belle-Arte din Paris. Castelul de la Bran şi casa de la Balcic păstrează semnele bunului sau gust“.

Ce nu poate spune Casa Regală istorisesc cronicarii vremii. Regina Maria a avut 6 copii (Carol, Elisabeta, Marioara, Nicolae, Ileana şi Mircea), dar nu toţi ar fi urmaşii regelui Ferdinand. Iubirile reginei erau cunoscute şi tolerate de rege.

La sfârşitul anilor 1800, Maria - care era alintată Missy şi era deja mamă a doi copii - se îndrăgosteşte de un tânăr şi chipeş ofiţer, Zizi Cantacuzino. Curţile regale europene au luat foc când Maria, pe atunci principesă, a petrecut un sejur la Constanţa, pe un vas ancorat în largul mării, pe care se afla şi ofiţerul Cantacuzino.

Pasiunea pentru Zizi a făcut-o pe alteţă să nu mai ţină cont de nimic. La plecare din Constanţa pe vapor, principesa Maria şi-a luat rămas bun de la oficiali la braţul ofiţerului. La auzul veştii că Maria este însărcinată, Regele Carol însuşi a intervenit pentru stoparea relaţiei cu Zizi Cantacuzino. Ofiţerul a fost exilat, iar principesa - trimisă la părinţii săi, la Coburg, unde a dat naştere celui de-al treilea copil.

Iar cuceririle Mariei au continuat: William Waldorf Astor, moştenitorul unei bogate şi celebre familii americane; Barbu Ştirbei, nepotul domnitorului cu acelaşi nume; apoi canadianul Joe Boyle, aventurierul devenit om de afaceri.
Construcţia castelului de la Balcic a început în 1924, la 10 ani după încoronarea Regelui Ferdinand. Spre sfârşitul vieţii, alteţa s-a retras cu amintirile ei pe domeniul de la Balcic. La 18 iulie 1938, Regina Maria s-a stins la Castelul Pelişor din Sinaia.

Istoricul Diana Mandache scrie pe blogul său de pe adevarul.ro despre bijuteriile favorite ale Reginei Maria
Colierul Cartier şi safirul au fost purtate de Regina Maria la ceremonialul încoronării, devenind din acel moment bijuteriile sale favorite. Valoarea lor artistică este întregită de cea istorică, ambele piese fiind purtate într-un important ceremonial regal european al secolului XX.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog